”Când îți înțelegi istoria personală, te eliberezi!

Atunci realizezi că nu se întâmplă totul din vina ta, că nu-i ceva ce-ai fi putut schimba tu la un moment dat.

Atunci realizezi că totul este despre tipare și moșteniri, despre ce-ai învățat la nivel subconștient ce este și înseamnă viața.

În psihologie, se vorbește mult despre felul în care nenumărate informații trec din inconștient în conștient. Însă avem nevoie să recunoaștem că mai există un proces foarte important (despre care se vorbește mult prea puțin sau aproape deloc): acela prin care informațiile din conștient sunt duse în subconștient, pentru ca, după o vreme…ani, să ne guverneze viața.

Un trecut pe care nu-l stăpânești ajunge să te stăpânească el pe tine. Și vechea poveste îți spune că nu ești demn de iubire, de respect și de apreciere, că nu meriți mai mult, că nu ești în stare etc…

Crucea devine mai ușoară, pe măsură ce ne descoperim trecutul.

Pentru că adevărul are forța de a ne aduce eliberarea. Adevărul face ordine în mintea, gândurile și emoțiile noastre. Tot ceea ce până acum gravitase într-o mișcare browniană își găsește locul și sensul în istoria personală. Mai puțin plăcut este că nu-ți poți desluși amintirile, fără să-ți fie și greu, pentru că nu o poți face doar râzând și chicotind de fericire ori de împlinire.

Acesta este demersul terapeutic care duce spre vindecare din interior către exterior!”

De psih. Andreea Roxana Linu